Sunday, September 1, 2013

She loves me, she loves me not...

Pe neasteptate, ca de nicaieri, am auzit cuvintele acelea. Cele care ma fac si acum, dupa ore bune, sa ma intreb "de ce" si, mai ales, daca iti pot spune si eu acelasi lucru. As fi vrut sa iti zic sa nu porti pe buze un "te iubesc" daca nu era sincer. Doar ca in momentul respectiv m-am blocat. Te-am privit si am stiut ca tu chiar credeai ceea ce imi spuneai. Si atunci a fost momentul in care mintea mea a luat-o pur si simplu razna. Nu am mai fost in stare de nimic. Nu mai stiam nimic. M-ai readus la realitate intrebandu-ma: "Ma iubesti?". Ti-am spus atunci ca mi-e frica sa ma gandesc la raspunsul corect. Si acum simt acelasi lucru. Cu gandul asta am adormit si tot asta a fost gandul care m-a trezit. M-am ferit de asta de la inceput, de cand te-am cunoscut. De un lucru sunt sigura: daca voi permite sa ma indragostesc de tine o voi face cu toata fiinta mea. Imi este frica de asta.

Sincer? O parte din mine ti-ar spune "da". Te-as iubi... Pentru ca mi-ai demonstrat ca esti acolo atunci cand am nevoie. Te-as iubi pentru ca ai fost singurul din viata mea care a avut curajul sa vada si sa accepte si partile intunecate ale mintii mele. Te-as iubi pentru ca in loc sa pleci, tu m-ai imbratisat si m-ai facut sa simt ca langa tine nimic nu poate fi rau. As face-o pentru felul in care ma saruti usor pe par si pe frunte, pentru sentimentul de unicitate pe care mi-l oferi atunci cand suntem impreuna, indiferent de cat de mult sau putin timp dureaza asta. Te-as iubi pentru ca mi-ai permis sa ma apropii de tine, pentru ca, desi sunt atat de diferita fata de tot ce ai avut tu pana acum si fata de tot ceea ce ai putea sa ai, totusi ai riscat si m-ai lasat sa imi fac loc in viata ta. Te-as iubi pentru momentele in care lasi totul balta si uiti de nelinistile tale pentru a incerca sa imi aduci mie un zambet pe buze. Pentru indrazneala de care dai dovada in fata tuturor, dar si pentru felul in care acorzi prea multa incredere oricui, cu toate ca nu au fost putine clipele in care ai avut de suferit din cauza asta. Te-as iubi pentru ca atunci cand suntem impreuna suntem atat de asemanatori incat cuvintele devin de prisos. Pentru ca esti cel care reuseste sa imi alunge toate temerile atunci cand ma ia in brate si imi sopteste la ureche ca atat timp cat stau langa tine, tu vei avea intotdeauna grija sa imi fie bine. Te-as iubi pentru ca de fiecare data cand sunt cu tine simt ca sunt cea mai reala versiune a mea. Pentru ca intre noi nu este loc de secrete, de frica sau de ascunzisuri. Te-as iubi ca o nebuna pentru ca langa tine ma simt libera si pentru ca ai ceva al tau care ma face sa uit de ezitari si sa indraznesc sa incerc. Te-as iubi pentru ca mi s-ar parea cel mai usor si cel mai normal lucru din lumea asta a mea care, de cele mai multe ori, e total data peste cap. Pentru ca, inca de la primul sarut, de la prima noapte petrecuta in compania ta, am stiut ca esti exact ceea ce cautam, ca esti altfel. Te-as iubi pentru ca ai ramas aproape de mine timp de opt luni, cu toate ca au fost si obstacole menite sa ne indeparteze. Pentru ca nu mi-ai dat drumul la mana nici macar atunci cand a aparut altcineva care ti-ar fi putut schimba viata. Te-as iubi pentru ca atunci cand, desi era ea acolo sa te imbratiseze si sa iti ofere un sarut de noapte buna, tot eu eram cea cu care puteai fi tu insuti, in fata careia nu era nevoie de minciuni sau tertipuri. Te-as iubi pentru ca nu ai renuntat la mine nici atunci cand poate ar fi fost cel mai potrivit lucru pe care il puteai face. Cand, desi eram cea care te impiedica sa mergi inainte, tu nu aveai nicio problema cu asta, tu nu simteai acest lucru. Erai convins ca asa trebuie sa stea lucrurile, ca eu trebuie sa fiu acolo uneori, sa te sarut pe buze si sa imi ascund chipul la pieptul tau, pierzandu-ma in siguranta pe care mi-o ofereai. Te-as iubi pentru felul in care zambetul tau imi insenineaza ziua. Pentru curajul de care ai dat dovada atunci cand ai ales sa iti dezgolesti inima de secrete in fata mea. Sexul nu e deloc dificil... Dimpotriva, e foarte usor sa iti arunci hainele. Provocarea adevarata apare atunci cand te infatisezi inaintea celuilalt fara zidurile pe care ti le ridicasei de-a lungul timpului in jurul sufletului. Abia atunci poti spune ca esti cu adevarat dezbracat. Iar noi am facut asta. Ne-a luat ceva timp, e adevarat, insa increderea totala nu se capata peste noapte. Nu puteam reusi sa ne descoperim ranile cicatrizate de timp fara sa avem siguranta ca este un lucru corect. Iar acum sunt constienta ca e cel mai bun lucru pe care il puteam face.


Dar asta nu e tot. As putea sa mai insir inca alte zeci de motive pentru care ti-as darui inima mea sau, mai bine zis, ramasitele acesteia, fara sa stau pe ganduri. Insa, adevarul este ca nu pot face asta. Nu pot afirma cu certitudine ca ma incred 100% in cuvintele tale. Nu pot spune ca stiu ca daca acum ti-as cere ai lasa totul balta si ai fi langa mine. Pentru ca este o parte rationala a mea care stie foarte bine ca nu se va intampla asa. In fond, ceea ce avem acum este ceea ce am vrut amandoi de la inceput. Cateva momente de libertate totala... Am vrut sa stim ca trupurile noastre se au unul pe celalalt de fiecare data cand ne-o cerem. Am vrut sa stim ca nu avem nevoie de nimic planuit dinainte daca decidem sa ne petrecem cateva ore impreuna. Tocmai de aceea nu am acum de gand sa fiu genul de persoana care are pretentii sau care considera ca are dreptul de a schimba ceva doar pentru ca tu ai decis sa imi spui ca ma iubesti. Tin la tine, recunosc... Poate mai mult decat mi-am dorit initial, dar asta nu inseamna ca voi fi diferita de ce ai avut in fata ochilor pana acum. Nu iti voi pune conditii, nu voi cere sa iei decizii. Nici macar nu voi pune punct la ce avem. Aleg sa ascund totul intr-un colt de suflet si sa continui. Pana la urma, stiu foarte bine ca e singurul lucru la care suntem perfecti impreuna. Nu o data am discutat cu tine despre asta. Stim amandoi foarte bine ca nu am putea avea niciodata o relatie in adevaratul sens al cuvantului. Pretuim prea mult sentimentul de control pe care il avem asupra vietilor noastre si, totodata, suntem constienti si de faptul ca, daca am lasa pe altcineva sa preia aceste fraie, am da gres cu siguranta. Poate doar ne-am intalnit la momentul nepotrivit sau poate chiar asa trebuiau sa decurga lucrurile. Probabil nu vom afla niciodata care e varianta corecta. Asa ca nu ne ramane decat sa inchidem ochii, sa ascundem gandurile in inchisoarea mintii si sa ne prefacem ca nu am trecut prin momentul in care sentimentele au iesit la iveala.


In concluzie, am aflat ca nu, nu te iubesc. Am facut asta o singura data si stiu ca ceea ce am acum nu e acelasi lucru. Exista, insa, o afectiune puternica, unii ar numi-o chiar dragoste... Dar iubire nu e in niciun caz. Stiu, nu e raspunsul la care te asteptai, insa momentan este singurul raspuns sincer pe care ti-l pot oferi... Oricum o sa ma intorc la tine intocmai cum valurile marii revin de fiecare data sa mangaie tarmul desi au fost alungate de atatea ori...

0 comments:

Post a Comment

Powered by Blogger.