Saturday, February 9, 2013

End of story

Iti pare rau acum. Ai ajuns in punctul in care realizezi ca tot ce ai facut nu a fost decat o prostie copilareasca. Ai incercat doar sa dovedesti ca el s-a inselat. Insa e tarziu. Sunt in zadar toate suspinele.

Dar atunci? Atunci unde erai? Cand era la pamant? Cand toata lumea lui se prabusise intr-un moment de naivitate? Unde erai cand simtea ca nimic nu mai are rost si ca nu isi mai gaseste locul?

Poate ca ei inca iti iau partea. Poate ca lor nu li se par de neiertat faptele tale. Si, cu toate ca am vazut asta chiar eu, nu pot sa nu ma intreb: oare ar mai gandi asta si daca ar sti toate povestea? Daca ar afla ca nu numai tu esti victima in toata treaba asta? Sunt constienta ca nu am niciun drept sa ma implic, dar ma infurie sa vad ca ai reusit sa obtii si din chestia asta un profit. Ca tot tu esti cea "vatamata". Si am o curiozitate... Poti sa imi spui ca sunt bagacioasa sau cum vrei tu, dar nu cumva ti-ai ales momentul asta sa te dai ranita doar pentru ca el e plecat cu alta? Ok, sunt eu nebuna, poti s-o crezi si p-asta, dar a fost primul lucru care mi-a venit in minte cand am auzit ca vei fi acolo. Ca, desi el nu e acasa, tu o sa fii. Tot ce sper acum e sa nu aflu ceva ce imi va confirma banuielile. Sa nu fii chiar atat de parsiva.

Si nu imi pasa. De nimic. NIMENI nu ma poate face sa te privesc din nou ca pe un om. Ai pierdut tot respectul pe care il aveam pentru tine. Degeaba iti dai seama ca langa el iti era bine. Acum nu mai faci parte din imaginea asta. Nu ai fost in stare sa fii acolo sa ii stergi lacrimile. Accepta realitatea! Nu credeam ca o sa ajung chiar pana in punctul asta, dar astazi te urasc. Indiferent de cine imi va spune ca nu e bine. Da, stiu, a gresit si el, dar nimeni nu te-a obligat sa lasi tot timpul asta sa treaca fara sa faci ceva. Tu ai luat toate deciziile. Tu ai ales sa il faci sa sufere in halul asta in loc sa optezi pentru o conversatie normala.

De el... de el o sa am grija intotdeauna. Le-am promis-o lor, mi-am promis-o mie si, cel mai important, i-am promis-o lui. Chiar daca mi-a luat 12 ani sa i-o spun asa cum trebuie. Fata in fata, fara ocolisuri si fara sa o fac in gluma. Oricum, eu sunt impacata cu mine, caci el stie asta, chiar daca nu am folosit cuvintele necesare. Stie ca mereu va gasi in mine un sprijin. Ca va putea vorbi orice si ca langa mine va putea fi de fiecare data asa cum este cu adevarat. Si nimic nu s-a schimbat, tocmai mi-a demonstrat-o. Inca ma vede ca pe cea care ii va pastra toate secretele, de care nu e nevoie sa se fereasca. Asa ca, oricat de urat ar fi lucrul asta, de data asta pot sa "iti rad in nas". Nu ai reusit sa il faci sa aleaga un drum care nu il caracteriza. Da, l-ai distrus, dar a avut puterea necesara sa isi revina. Se va intoarce si ai sa realizezi ca acum e mai sigur pe sine si mai atent la ce se intampla in jurul lui, mai ales la "prietenii" care i-au intors spatele cand tu l-ai ales pe celalalt.

Tuesday, February 5, 2013

.

A plecat. De data asta chiar nu s-a mai uitat in urma si a facut pasul asta. Acum esti singura. Ti-ai dat si tu seama de asta. Nu e asa usor sa il inlocuiesti. Cel putin nu atat de usor pe cat ai crezut tu. Si realizezi ca el nu e singurul pe care l-ai pierdut. Au mai fost si altii pe langa. Care au vazut ce ai facut si nu au fost de acord. Care i-au ramas alaturi lui, caci tu ai ales sa pui punct. Sa uiti de tot timpul petrecut impreuna si de amintirile pe care le aveati.

Mai stii? Ii promisesei ca nu vei fi tu cea care pleaca. Si el se baza pe asta. El chiar credea in asta cand ti-a spus-o printre lacrimi, in seara aia. Se pare, insa, ca undeva pe drum, ai renuntat la promisiunile facute. Cel mai de neinteles este ca nu ti-a fost de ajuns sa pleci. Ai tinut mortis sa il faci si sa suferi. Iti cam place sa rasucesti cutitul in rana, nu-i asa? Poate ca nu ai idee de efectul pe care l-au avut faptele tale asupra lui. Se identfica cu tine. Ajunsesei sa fii realitatea lui. Si, prin felul in care te-ai comportat, nu ai reusit decat sa ii arati ca pentru tine lucrurile au stat complet diferit. In fond, nu ai vrut sau poate nu ai stiut niciodata sa il cunosti cu adevarat. Sa vezi ce se ascunde in spatele mastii de baiat sigur pe sine si nepasator. Ai preferat sa pasesti pe drumul cel mai usor. Sa te faci ca asta e tot. Ca tot ce e de aflat si tot ce conteaza nu e decat suprafata. Daca ai fi avut rabdarea necesara, ai fi vazut ca era vorba de mult mai mult.

SI ASTA ERA DATORIA TA!!! Sa descoperi ceea ce nu a fost vizibil de prima oara. Sa fii sprijinul lui atunci cand nu mai stia cum sa mearga inainte. Nu ai fost in stare decat sa il faci sa creada ca intr-adevar asta e tot despre el. Ca poate s-a inselat cand a crezut ca poate fi si altceva sub acele straturi. Singurul lucru pe care il mai am de facut acum este sa incerc sa ii arat ca nu e numai asta. Ca poate reveni la ceea ce a fost. Si, daca nu voi putea, sper sa stii ca esti singura persoana pe care o invinuiesc. Singura care va suporta consecintele unor decizii luate din cine stie ce motive. Sunt la un pas de a spune ca te urasc. Caci, ranindu-l pe el, ai facut cea mai mare greseala. Si nu stii nimic despre mine. Nu ai idee cum pot fi cand e vorba de el. Spre desebire de tine, eu il cunosc si nu am de gand sa il las sa continue sa devina persoana in care l-ai transformat tu!

Sunday, February 3, 2013

Regrets... Thoughts... Wishes

Acum... Nu sunt acolo. Cand ai mai multa nevoie de mine. Si cel mai rau e ca nu pot face nimic sa schimb asta. Doar sa astept. Si da, sunt in stare sa fug spre tine, sa iti arat ca nu imi sta in cale niciun obstacol atunci cand e vorba de tine. Dar asta nu m-ar face sa castig timp, dimpotriva. Si totusi, stau ca pe ghimpi. Stiu ca nu mai e decat o zi, chiar mai putin de 24 de ore pana cand o sa te vad, sa te ascult, sa iti demonstrez ca te poti baza pe mine. Pentru ca as putea schimba ceva. Orice, chiar si cel mai mic lucru. Eu sunt cea care te cunoaste. Nu am dat niciodata inapoi de la ceva cand erai tu implicat. Nu am sa incep acum. Vreau sa stii ca nu a existat si nici nu va exista moment in care ea va fi mai importanta pentru mine decat esti tu. Caci tu esti cel care a fost langa mine cand lucrurile nu imi mergeau tocmai bine. Tu ai avut un cuvant de spus cand eram la pamant. Si acum e randul meu. Sa fac acelasi lucru pentru tine. Pentru ca esti "fratele" meu, nu? Esti parte din mine. Ai locul tau in sufletul meu. Un loc ce nu va fi NICIODATA ocupat de altcineva. Ce avem noi e diferit. Si nu conteaza cine e sau nu de acord cu asta.


Ceea ce trebuie sa ne intereseze pe noi e ca intotdeauna ne vom avea unul pe celalalt. In momentele bune si in cele care ne pun la incercare, vom fi mereu acolo. Si, cu toate ca uneori, cum e si astazi, nu voi putea fi langa tine sa te imbratisez sau sa iti spun cuvintele de care ai nevoie, vreau sa stii ca totusi sunt alaturi de tine. Cu sufletul... Gandurile mele vor fi intotdeauna indreptate catre tine. Indiferent de distanta care apare intre noi.


            baby S.

Powered by Blogger.