Tuesday, June 10, 2014

Morphine

4 a.m.

Curand soarele va aparea, ocupandu-si locul, asemeni unui rege nemilos pe tronul acoperit cu nestemate. Spun nemilos pentru ca nu face decat sa imi rada in fata, spunandu-mi parca, cu aroganta, ca a mai trecut inca o noapte in care ochii mei nu au simtit intunericul binefacator, iar mintea mea nu si-a gasit linistea. M-am obisnuit. Doar o alta noapte dintr-un sir lung si care pare ca nu se va sfarsi prea curand. Depinde doar de tine. Hmm... ai inceput sa imi dictezi starile. Nu e bine, trebuie sa ma opresc. Deja ti-am oferit prea multa libertate de actiune in gandurile mele. Ai prins radacini adanci in mine. Te simt cum imi curgi prin vene. Dar atat! Acum pielea imi este mangaiata doar de cateva suvite rebele, nu de mainile tale. E cea mai apropiata atingere de a ta. Cumva, au aceeasi delicatete. E o senzatie placuta. Imi aminteste de tine. Tanjesc... Recunosc. Umerii mei se simt goi fara saruturile tale, iar caldura devine insuportabila, nadusitoare. Am nevoie de o scapare. Gandurile, secretele, deja incep sa ma acopere cu mult prea multe straturi. Sunt apasatoare. Te astept pe tine sa ma eliberezi. O sa vii. Nu stiu cand, dar stiu ca o sa vii. Si atunci o sa schimbi multe. Ma voi simti la fel cum se simte tarmul atunci cand se scalda din nou in apele binefacatoare are fluxului. Respiratiile tale scurte si sacadate vor fi pentru mine asemeni alizeului cald ce poarta o frunza pe cai necunoscute, stiute doar de dorintele sale. Reusesti sa ma transformi, facand cu mine ceea ce face primavara cu florile de cires. Vino! Apropie-te de mine ca o furtuna, cum faci de fiecare data! Arata-mi cat ti-am lipsit, lasa-te in voia mea. O sa te torturez usor la inceput, nepermitand mainilor tale sa descopere si sa isi aminteasca binecunoscutul drum pe al meu corp, si tu vei sti. Vei sti ca asta e modul meu de a-ti arata ca imi apartii si ca, desi degetale tale i-au mangaiat ei pielea, nu a fost acelasi lucru. Te voi pedepsi scurt, privandu-te de privilegiul de a-mi explora gatul, umerii si de a-ti trece usor palmele peste vertebrele mele, caci stiu prea bine ce efect au aceste gesturi marunte. Ce sentimente de liniste si de calmitate trezesc in tine. Timpul se va scurge asemeni nisipului, iar clepsidra se va intoarce, rolurile inversandu-se. Va veni randul tau sa fii cel care da lectii. Bratele tale se vor infasura in jurul meu, ele transformandu-se in cea mai placuta ingradire de libertate. Buzele tale vor musca fara delicatete din ale mele, aratandu-mi clar ca nu le este deloc pe plac gandul ca altcineva a mai ajuns acolo. Lipita cu spatele de peretele rece, voi auzi maraitul gutural atat de caractieristic tie, simtindu-te totodata marind tempoul sarutului, dand drumul valului de adrenalina care arde in mine. Buzele ne vor fi intr-o confruntare pentru dominatie continua, modul in care mainile amandurora incearca cu disperare sa obtina cat mai mult din celalalt, scotand la iveala nevoia insatiabila care ne caracterizeaza relatia. Vom deveni o singura fiinta, capabili fiind de un astfel de sentiment doar pentru ca ne cunoastem chiar si cele mai intunecate cotloane ale mintilor noastre perfect imperfecte. Ne vom abandona unul celuilalt, intr-un exercitiu de incredere deplina si siguranta totala. Abia atunci dimineata nu mi se va mai parea un viclean talhar ce imi rapeste somnul, pentru ca mi te va aduce pe tine. Abia atunci soarele va fi de partea mea, facandu-ma sa pot deschide ochii si, vazandu-ti chipul adormit si simtindu-ti trupul ghemuit langa al meu, sa pot zambi cu adevarat.

0 comments:

Post a Comment

Powered by Blogger.