Expectation vs. Reality

Astazi... Am nervi. Sunt furioasa, mai bine zis. Nu credeam ca vestea asta ma va afecta atat de tare. Nu ma doare faptul ca tu doar te-ai folosit de mine. Nici ca ai furat o parte din inima mea si apoi ai aruncat-o fara sa iti pese, fara sa te uiti in urma la ce ai lasat. Picatura care a umplut paharul a fost sa aflu ca el stia toate astea si a ales sa ma minta. Sa imi spuna ca esti altfel. Ca am luat decizia corecta atunci cand te-am ales pe tine. Desi te cunostea. Si a decis ca eu nu trebuie sa aflu adevarata ta fata. Si sincer, nu mai inteleg nimic. Pentru ca in preajma mea, erai exact asa cum imi spusese el. Cu exceptia momentului in care ai plecat, desigur.

Dar el... El era prietenul meu. Sau cel putin asa credeam. El stia tot ce se intampla cu mine, cu noi. Aveam incredere in el sa ii povestesc despre lucrurile astea. Acum, insa, nu mai stiu ce sa cred. Da, poate ca atunci cand a facut asta, a crezut sa imi va face un bine. Ca asa voi reusi sa trec peste cel care imi ocupase mintea si sufletul pentru prea mult timp. Dar nu a reusit decat sa inrautateasca situatia. Pentru ca, desi am uitat de "El", dupa patru ani, m-am ales cu altcineva la fel. Caci tu, cel pe care il lauda atat nu s-a dovedit a fi deloc diferit. Doar o versiune mai matura aparent, care a stiut cum sa mi se bage pe sub piele si sa ma faca sa dau la o parte zidurile create. Problema a fost ca de la tine nu ma asteptam. Schimbarea a fost radicala. Da, sigur, acum e altfel. Pentru ca am aflat ca de fapt asa esti tu cu adevarat, dar atunci am fost confuza. 

Nu imi ramane de facut decat sa il adaug si pe el pe lista celor care mi-au demonstrat ca nu merita atentia mea. Asa ca, vreau sa ii spun: "Felicitari!". Ai ajuns langa cei care m-au distrus treptat. Mai bine aruncai o piatra. Nu m-ar fi durut atat de tare. Sper ca vei invata cu timpul ca unele cuvinte pot distruge ce a fost cladit in ani.