Wednesday, April 3, 2013

A little bit of everything

Stiu ca de obicei nu se intampla asa, dar ziua de azi mi-a placut. Aveam nevoie de un moment ca asta in care sa evadez. Astazi... m-am pierdut printre stropii de ploaie pe care i-am lasat sa imi ia cu ei starea de neliniste. Am decis sa ignor total umbrela pe care o purtam dupa mine si am mers asa, fara sa plec capul, pe drumul care a devenit deja rutina. Astazi am luat o pauza de la obisnuita graba cu care am intampinat celelalte zile si am ales sa ma plimb, nu sa merg. Nu am mai ocolit pe toata lumea doar pentru a castiga cateva secunde. Nu, astazi a fost diferit. Am facut pace cu mine insami. Si am continuat asa. Mi-am petrecut vreo doua ore in compania unei carti bune si a unei cani de ceai aburinde, ascultand simfonia pe care ploaia mi-a oferit-o. Stiam ca treaba asta trebuia sa aiba si un final, dar recunosc ca nu m-am asteptat ca acesta sa fie tot azi. Adevarul este ca a trecut ceva timp de cand nu ai mai fost Tu cel care imi tulbura momentele de liniste interioara. Mai ales printr-o discutie de genul celei de azi si care sa dureze atat. Si, timp de doua-trei ore, am amagit. Problema este ca inca nu imi pot da seama daca am facut asta cu tine sau cu mine. Trebuie sa recunosc ca au fost clipe in care l-am simtit pe copilul ala indragostit de tine mai puternic ca niciodata. Dar, oricat de stranie ar fi fost situatia, a trebuit sa ii frang aripile. Caci, stiam foarte bine ca, daca l-as fi lasat sa zboare, ar fi ajuns deasupra norilor inainte ca eu sa mai am vreun cuvant de spus.


Stii? De data asta m-am gandit ca as putea sa ti-o platesc cu aceeasi moneda. Sa iti arat ca rolurile se pot inversa. Da, ar fi oarecum placut sa te vad si pe tine in postura mea. Chiar daca sunt constienta ca nu ai permite nimanui sa observe ca in sufletul tau se da o lupta. Ma gandeam ca as stii eu lucrul asta si ar fi de ajuns. In fond, mi-ai zis-o si Tu, chiar daca in gluma, sunt malefica. Te-am aprobat atunci, dar nu am mai insistat cu subiectul asta. Nu ti-am spus ca din cauza ta sunt asa. Ca alegerea de a deveni asa nu a fost una luata de bunavoie. Si, iti zic sincer, ca inca nu am renuntat de tot la gandul ca m-as putea razbuna. Singura problema este ca ma tem ca incercarea asta va fi prea mult pentru mine. Ma intreb de vreo ora si ceva daca merita sa fac pasul asta. Daca pot duce lupta asta. Am din nou un milion de intrebari si niciun raspuns. De un lucru, insa, sunt sigura: nu ma voi mai lasa condusa de sentimente in ceea ce te priveste. Nu, indiferent pe ce drum voi alege sa merg, daca tu vei fi sau nu prezent in calea mea, de acum inainte voi fi implacabila. Sau, cel putin, asta va fi imaginea pe care ti-o voi oferi tie. Ti-am spus-o si in seara asta, "ai cam uitat cu cine ai de-a face", insa, adevarul este ca nu stii asta. Deloc. Caci partea din mine pe care tu o cunosteai a disparut. Marioneta pe care o manevrai dupa bunul tau plac a prins viata. M-am transformat intr-un Pinochio sinistru. Ma poti numi chiar asasina. Am ucis cu sange rece toata iubirea pe care ti-o purtam. Am ales sa devin opusul a tot ceea ce obisnuiam sa fiu atunci cand tu imi erai centrul existentei. Cu toate acestea, contrar tuturor asteptarilor, nu te urasc. Cred ca sunt incapabila sa simt asa ceva pentru tine. Mi se pare imposibil sa fac asta. Probabil de asta imi e atat de greu daca sa decid intre a te face sa pierzi la propriul tau joc sau a lasa totul in urma. Totusi, am o oarecare siguranta ca voi reusi sa aflu acest raspuns cat de curand. Chiar zilele astea. Ramane de vazut daca asta va fi cand te voi vedea pe tine sau pe el. Daca vei fi tu, atunci voi incerca sa imi obtin in continuare ciudata satisfactie prin faptul ca Tu vei fi jos, regretand clipa in care ai crezut ca poti relua totul de unde a ramas doar cu ajutorul unor cuvinte care, pe moment, pareau bine plasate. In schimb, daca va fi imaginea lui cea care ma va ajuta sa ma lamuresc, poti sta linistit. Caci atunci voi stii cu siguranta ca nu are rost sa pornesc pe drumul acela intunecat. Ca, desi voi castiga lupta, voi fi atat de epuizata incat succesul nu va mai parea un avantaj.

0 comments:

Post a Comment

Powered by Blogger.