Sunday, December 2, 2012

Untitled

29.11.2012

Se pare ca asta a fost. Am facut tot ce tinea de mine. Am trecut si peste ziua de ieri, peste ultima incercare de a recupara ce s-a pierdut pe drum. Ce ai lasat tu in urma. Asa ca am decis sa fac si eu acelasi lucru ca si tine. Sa inchei si sa merg mai departe. Caci pana la urma despre asta e vorba, nu? De pasii pe care ii fac inainte. Fara alte priviri aruncate in spate.


02.12.2012

No more you... Parca asta spusesem. Dar azi te-am vazut. Pentru prima oara dupa ce s-a terminat totul. Si a fost extrem de ciudat pentru mine. Sa stiu ca suntem in acelasi loc, la doar cateva mese distanta unul de celalalt, dar sa nu iti pot adresa nici macar un simplu "buna". De ce? De ce ochii tai m-au adus in starea asta? De ce stau acum aici scriindu-mi gandurile in loc sa dorm? Stii? Mi-a fost cam greu sa ma concentrez si sa iau parte la discutii dupa ce te-am zarit. Si toate astea dintr-o prostie. Dintr-un simplu reflex al meu. Poate daca nu m-as fi intors atunci nu te vedeam. Dar am facut-o. M-am uitat in spate si erai acolo. Prezent, real. Si zambeai... Te pricepi de minune la asta. Nu cred ca te-am vazut vreodata altfel. Tocmai mi-a trecut prin minte un cliseu, dar care se potriveste de minune cu situatia asta: erai atat de aproape si totusi atat de departe. Sunt constienta ca privirile aruncate in seara asta sunt singurele interactiuni pe care le voi mai avea cu tine. Dar azi nu mi-au fost de ajuns. As fi fugit de la masa doar sa vin langa tine. Sa te vad, sa te salut. Imi era de ajuns un singur cuvant pentru a ma scoate din starea asta. Problema era ca acel cuvant trebuia sa vina de la tine. Si stiu ca asta e imposibil. Nici macar nu te-am vazut cand ai plecat. Oare te-ai uitat in urma? Macar pentru o secunda. Oare te-ai gandit sa faci macar o simpla incercare? Nu cred. Ai spus "gata" prea usor pentru a-ti parea rau acum. Sau pentru a avea vreo indoiala. Nu asa as fi crezut ca se vor termina sapte luni in care ne-am impartasit idei, ganduri... In care am ras si in care am fost seriosi unul cu celalalt. In fine, acum e tarziu oricum pentru lucrurile astea. Oricum nu ii mai pasa nimanui, nimeni nu asculta. Cel putin, nu cine ar trebui sa faca asta.



0 comments:

Post a Comment

Powered by Blogger.