.

As fi vrut sa vin aici cu alte ganduri, As fi vrut sa incep iar sa scriu despre mine si despre ce ma framanta, despre iluzii... Toate acestea, insa, par acum prea nesemnificative. De data aceasta, o sa scriu despre EL. Ma doare sufletul pentru ce ti s-a intamplat, copilule. Mi se pare de necrezut, nu meritai sa treci printr-un impas de genul asta. Stiu cat a insemnat omul acela pentru tine. Stiu cum ti se luminau ochii cand imi povesteai despre el si cum, in fiecare vara, te urcai in masina si fugeai la el, la mare, de fiecare data cand aveai posibilitatea. Imi amintesc acum fiecare cuvant pe care l-ai folosit sa il descrii. Totul s-a terminat de acum, insa. Mult prea repede, si dintr-o prostie. Nu pot sa imi imaginez ce e in sufletul tau acum. As vrea sa iti fiu alaturi, sa te tin in brate si sa iti iau macar o parte din suferinta pe care o simti acum. Stiu ca asta nu e posibil si ca nu te pot ajuta cu nimic concret. Tot ce am putut sa fac, a fost sa iti trimit mesajul ala. Te cunosc si stiu ca nu iti doresti atentie acum. Nu pot sa iti spun ca va fi bine sau ca timpul iti va inchide rana pe care disparitia lui ti-a lasat-o in urma, Ar insemna sa te mint si tu meriti mult mai mult. O sa ajungi sa te obisnuiesti cu ideea la un moment dat, insa el va fi mereu prezent langa tine, aproape de inima ta. Pe gandul asta va trebui sa te concentrezi tu. Sper ca vei gasi puterea sa mergi inainte si, desi zambetul iti e ascuns acum, chiar vreau sa cred ca isi va mai face loc pe chipul tau.


Te imbratisez cu drag, copil si sper ca vantul sa imi ia cuvintele astea si sa le aduca putin mai aproape de tine.

Condoleante!