Saturday, March 28, 2015

untitled

Zambesc ca un copil care isi poate strange in brate jucaria preferata. Zambesc ca o adolescenta ce simte pentru prima oara emotiile unui on indragostit. Si, nu in ultimul rand, zambesc asemenea femeii care stie ca a intalnit linistea pe care a cautat-o cu atat de multa ardoare.

Trezesti in mine ceva ce este cu totul si cu totul nou. A trecut ceva timp de cand ai inceput sa fii motivul pentru care surad si totusi nu incetez sa fiu uimita atunci cand descopar efectele pe care le ai asupra mea. Trairile nu sunt necunoscute, dar senzatiile ma coplesesc cu intensitatea lor de fiecare data cand suntem impreuna si chiar si atunci cand imi apari in minte. Desi am mai facut pasii acestia si am mai mers pe drumul pe care am pornit si acum, ceva e diferit. Nu pot decat sa ma uit in jur, sa imi cercetez sufletul si gandurile. Realizez astfel ca am reusit sa ma ratacesc pe o carare pe care o cunosc, dar pe care nu o pot deslusi cu atentie. Si singurul lucru pe care mi-l doresc acum este sa pot ramane asa. Sa pot ramane in spatiul pe care il definesc treptat, asa cum te definesc pe tine. Imi doresc sa las la o parte graba ce imi e atat de caracteristica si sa ma bucur mai mult de ceea ce am si de ceea ce obtin, chiar daca victoriile sunt, aparent, unele marunte. Totodata, imi doresc si sa ma desprind de abilitatea mea de a ma complace in anumite situatii si de incercarile de a ma convinge pe mine insami ca nu are rost sa caut mai mult, sa vreau mai mult. Nu fac decat sa ma mint atunci cand imi pun astfel de limite si acum am inteles ca nu este deloc potrivit sa actionez asa.
Vreau sa ma opresc din a-mi mai seta obiective pe termen foarte lung si pentru care trebuie sa ma lupt cu morile de vant incercand sa le ating. Sunt, inainte de toate, suma tuturor experientelor acumulate in urma ranilor ce mi-au ramas din trecut si a lucrurilor bune ce au incercat sa le aline pe acestea, dar nu am de gand sa ma mai limitez doar la atat. Am inteles acum ca pentru a ma putea cunoaste cu adevarat trebuie sa iau in calcul si clipa prezenta si cea care va veni.


Spun toate astea acum pentru ca tu esti prezentul astazi. Tu esti telul pe care il am de atins acum, in acest moment. Si vreau sa ma bucur de tot ce inseamna asta. O sa iau lucrurile incet, rand pe rand. O sa adaug usor cate un sentiment, o traire, cate un zambet, la ceea ce imi inunda inima si mintea atunci cand vine vorba de tine. Te cunosc pe tine si realizez ca reusesc astfel sa aduc inapoi ceea ce am pierdut acum mult timp, sau ceea ce am lasat in urma, mai bine zis - caci decizia nu a fost una involuntara. Ma descopar pe mine, cea care era capabila sa se arunce cu capul inainte fara sa puna in balanta chiar si cele mai mici detalii si fara sa vada totul prin prisma negativismului. Nu mai sunt acea copila, nici nu imi doresc sa imi recapat toata naivitatea aceea pe care o aveam la inceputul acestui drum, insa e un sentiment placut sa stiu ca nu am pierdut toate aceste lucruri, ci doar le-am inlaturat, le-am pus intr-un loc in care acum nu imi mai par intangibile. Fiecare lucru nou pe care il adaug la imaginea pe care o ai tu in mintea si in sufletul meu, reuseste sa ma faca sa realizez ca sunt doar la inceput de drum si ca nimic nu vine de la sine. Trebuie sa merit toate acestea, sa mi le castig. Si am de gand sa fac asta in continuare. Vreau sa lupt pentru ca merita. Astazi sunt mai convinsa ca oricand ca am luat decizia corecta. Cu bune sau cu rele, tu esti ceea ce am ales. Tu esti primul gand ce imi apare in minte atunci cand zambesc fara motiv.
  

0 comments:

Post a Comment

Powered by Blogger.