Tuesday, January 24, 2012

Sh*t happens... everyday

Si astazi poate ca e prima zi in care m-am saturat de durere. In care rautatea si bucatile de suflet atarna mai greu in balanta decat momentele in care m-ai facut sa zambesc. Ma intreb cum ai rectiona daca ti-as spune ca azi am inceput sa iau in calcul ideea de a-ti spune un sincer "ramas-bun". Oare ti-ar pasa? Nu stiu... Si, desi mi-ar place sa cred ca da, nu mai am nicio certitudine. Probabil ca m-ai lua in ras, constient fiind de faptul ca nu o sa pot duce la capat ideea asta nebuneasca. Nu cred ca te-as condamna... In fond, nu m-ai cunoscut niciodata. Vreau sa ajung la tine. Stiu asta. Dar, daca pretul pentru a-mi atinge scopul acesta este sa renunt la mine, sa ma pierd, atunci ce rost mai are? Caci nu va mai fi nimic din adevarata "eu" atunci cand voi trece linia asta de sosire.

Iti marturisesc sincer ca nu stiu inca ce drum sa aleg. Deocamdata esti punctul meu de intoarcere. Langa tine e locul la care revin intotdeauna. Parfumul tau e cel care ma cheama, indrumandu-mi pasii catre tine. Atunci intrebarea oricarei persoane care ar citi aceste ultime randuri ar fi: "De ce sa renunt?" Raspunsul: hmm... de data aceasta, nu mai am de gand sa mai spun acelasi obisnuit "nu stiu". Nu, acum o sa spun clar motivul pentru care am luat decizia asta. Am hotarat sa ma gandesc serios sa renunt la tine pentru ca mi-am dat seama de un lucru, cu fiecare pas pe care il fac pe calea asta, o parte din mine dispare. Si stiu foarte bine ca nu va mai reveni. Nu o sa mai fiu niciodata aceeasi, dar refuz sa ajung in momentul in care sa nu mai cunosc persoana care se uita la mine inapoi in oglinda. Refuz sa ajung doar o reflectie a ceea ce eram odata.

O sa ma mai razgandesc de multe ori, stiu foarte bine lucrul asta. Asa fac intotdeauna. Doar ca am invatat ca deciziile spontane sunt cele care conteaza cel mai mult. Una din ele m-a legat de tine, m-a facut dependenta de tine, dar nu o regret. Nu o sa fac asta niciodata. O sa ma intorc la tine. Acum nu mai este doar alegerea mea. Deja ratiunea nu mai are nici un rol in jocul nostru. De ceva timp raspunsurile sunt date de altceva. O sa fiu langa tine din nou, stiu asta, pentru ca inima mea insista. Te cheama, te vrea alaturi. De acum, insa,  ceva va fi schimbat. Chiar daca te va striga, rugandu-te sa vii aici, sufletul meu va fi constient si de partea care te va indeparta. Nu stiu care va iesi invingatoare in razboiul asta. Ma lupt cu mine... Si acum am o arma noua. Urmeaza sa vedem daca va fi si mai puternica.

0 comments:

Post a Comment

Powered by Blogger.