Astazi as vrea sa iti spun din tot sufletul meu ca
Nici macar nu mai stiu ce simt. Astazi nu pot spune nici macar ca te iubesc. Astazi nu mai simt nimic. Doar un gol imens, undeva acolo, sus in stanga. Te-am alungat de acolo, dar nu am stiut ca in locul tau va ramane... NIMIC. Nu ma asteptam la asta. As da orice sa nu ma mai lovesc de aceea nepasare pe care o simt atunci cand ma uit in oglinda. Astazi pana si durerea era mai buna decat impasibilitatea asta. Nu stiu daca sunt trista sau nu. Nu stiu daca e bine sau rau, caci in intreaga existenta am confundat notiunile astea si, desi am aprobat mereu binele, m-am trezit imbratisand cu patima raul pur. Nu stiu daca zambetul e fals sau daca lacrimile ce-mi brazdeaza chipul de copila sunt de fericire sau doar de eliberare.
Tot ce stiu e ca voi iesi din starea asta. Nu voi mai permite nimanui sa vada inauntrul sufletului meu... Nu asa cum ti-am permis tie. Oricum, de acum inainte stiu ca nu va mai fi nimic de vazut. Dar imi voi reveni. Pentru ca timpul trece, iar in tango-ul lui nebun, uitandu-si deseori pasii, iti pune piedici peste piedici, lasandu-te sa crezi ca tu esti de vina. Nu imi voi mai asuma greseli pe care nu le-am facut. Ma voi rezuma la ale mele. Nu la ale tale, nu la ale noastre.Rujul - pentru buzele ce tanjesc dupa un sarut, desi nu il meriti
Vinul - pentru noptile in care imi voi aminti ca o zi pierduta e accea in care nu zambesc, iar..
Nepasarea - pentru tine, omul din viata mea care mi-a furat dorinta de a trai cum imi place.
0 comments:
Post a Comment