Doar atat!

Da, poate ca ar trebui sa scriu, sa ma descarc, sa spun tot ce simt si ce ma doare de ceva timp incoace. Si  totusi, nu am sa fac asta. Cu toate ca am de unde, am o multime de idei care ar putea prinde contur aici, dar nu am timpul si nici dispozitia necesara sa fac asta. Cel putin nu astazi, nu in seara asta. Vreau sa las asta sa fie pur si simplu o seara obisnuita, fara sa ma gandesc la tine, la el sau la cei care m-au facut sa regret unele lucruri. Vreau sa ma bucur de cateva clipe petrecute intr-un loc unde  nu ma pot gandi la nimic altceva decat sa ma simt bine. Pentru ca am si eu dreptul asta, nu? Macar o seara inainte sa ajung inapoi in lumea mea in care toate problemele se aduna si imi intuneca orizonturile. De ce? E simplu, pentru ca astazi zambesc, astazi ma bucur, astazi traiesc!

A lifetime it's not enough

Hmmm... Te cunosc. Ti-am spus asta, dar se pare ca tot eu sunt cea care nu stie ce zice. Cel putin in opinia ta. Poate nu ai observat, dar eu te-am vazut ieri. Ti-am urmarit fiecare gest si am stiut sa le interpretez. Nu am de gand sa te mint, esti important in viata mea. Si cred ca ti-am demonstrat asta. Eu am incercat, sper ca am si reusit. Am incredere in tine. Sunt putine lucrurile care m-ar putea face sa o pierd. Foarte putine. Ziua trecuta a fost ca un chin pentru mine. Mi-ai zis ca nu se va schimba nimic intre noi si, desi stiam ca e imposibil, am sperat. Pana in dimineata aia in care te-am vazut. Poate ca ai dreptate, nu iti ajunge o viata sa cunosti un om, dar mi-ai spus-o chiar tu, te stiu destul de bine cat sa imi dau seama de ce fel de persoana esti. Nu ai idee de cat de rau m-am simtit cand am vazut cat de diferit e totul intre noi. Unde sunt glumele noastre, momentele in care ne intelegeam numai dintr-o privire? Pentru ca asta faceam, stii si tu, Ma doare sa vad ca ti-ai pierdut increderea in mine. Nu iti pot cere sa ma intelegi. Nici eu nu o pot face. Stiu ca sunt complicata. Nu e prima oara cand ii fac rau unei persoane la care tin. Nu pot sa ma schimb. Asta e firea mea. Dar nu vreau sa te pierd. Vreau sa stiu ca pot conta in continuare pe tine. Si da, sunt o egoista. Mai ales cand e vorba de tine, dupa toate prin care am trecut, dupa momentele in care am ales sa fiu langa tine neconditionat.



     baby S.

Now, then, later

Pff... Sunt aici, in fata unei foi virtuale albe. Ar trebui sa incep cumva, sa scriu, sa imi astern cateva ganduri. Intrebarea e "care", caci sunt multe, poate prea multe. Si, ca de obicei, toate se opresc sau incep cu tine. De ce faci asta? De ce ma ridici din nou, incet, incet de unde m-ai aruncat? Sa fie oare asta posibil? Sa fiu in stare sa te vad din nou ca la inceput? Nu stiu, nu cred. Sincer nici nu stiu daca o sa fiu in stare sa postez asta. Desi cred ca o sa o fac pentru ca tu nu o sa ajungi aici. Si daca o sa ajungi, tot nu o sa iti dai seama ca esti acel "El". Dar nu te condamn. Caci nu e acum primul moment in care nu te recunosti in cuvintele mele. Si poate ca ai dreptate. Poate ca nu ai fost niciodata asa cum te-am vazut eu, cum am vrut sa te vad. Indiferent de cum stau lucrurile de ceva sunt sigura: nu incerca sa ma faci sa cred ca iar eu sunt cea nebuna. Ca eu cred si vad ceea ce nu e adevarat. Pentru ca nu o sa fac asta. Cel putin nu din nou. Stiu ce a fost. Stiu cum am fost. Stiu si cum nu voi mai fi. Caci iar am ajuns in punctul in care nu ma mai recunosc. Noroc ca am cateva persoane care inca mai pot face asta. M-am schimbat cu totul, tu m-ai schimbat. De ce nu ai indepartat si partea din mine care inca se gandeste la tine? De ce ai lasat-o neatinsa? Macar daca i-ai fi scazut din intensitate, dar nu. Ci dimpotriva. Esti acolo. Te simt oriunde. Stiu ca am facut greseli. Poate crezi ca nu imi pasa, dar nu realizezi ce inseamna asta pentru mine. Poate nu vei realiza niciodata. Sau poate candva, tarziu, cand nu va mai conta. Nu putem sti. Of, iar aberez, sunt constienta de asta, dar ce vrei sa fac? Asta e efectul tau asupra mea. Ma faci sa fiu... confuza. Da, cred ca asta e cuvantul. Cel care descrie perfect starea mea. Nu pot sa evadez pana nu ma eliberezi. Stiu ca nu o vei face. Asa cum stiu ca pana la urma te voi ierta din nou, in ciuda tuturor lucrurilor.