Seara pustie de toamna... pe strazile goale, lipsite de viata, nu se mai plimba acum decat frunzele duse in neant de vantul ce goneste fara un sens anume... undeva, pe o banca parca uitata de lume sta ea... langa ea, o chitara... tot ce i-a mai ramas de la el... tot ce a ramas dintr-o iubire patimasa de vara... se uita in gol... ochii ei mari si caprui nu mai au stralucirea de alta data... priveste neincetat in fata, fara a vedea ceva anume... cauta, il cauta pe el, insa fara rezultat...o lacrima i se prelinge usor pe obraz ca o ultima strigare a lui, dar e in zadar... sfarsita, ea atinge chitara... un sunet stins farama linistea mormantala ce domneste pretutindeni... dar nu ii pasa... ia chitara in mana si incepe un cantec suav, melancolic... cantecul lor... lacrimile ii invadeaza chipul indurerat... isi intoarce privirea spre cer... se uita la stele si nu poate opri un oftat inabusit... un raspuns la amintirile rememorate in sufletul pustiit... picaturile de ploaie o ating asemenea unor mangaieri, incercand sa ii aline durerea... nu se fereste... isi continua melodia nostalgica cu fata indreptata spre stele... nu se ascunde de ploaie deoarece odata el ii spusese ca ploua pentru indragostiti... aducerile aminte o invaluiesc... acum lacrimile ii curg siroaie pe obrajii sidefii... nu face nimic sa le opreasca... nu ii pasa, nu o mai intereseaza nimic, pentru ca fara el, ea nu mai e nimic altceva decat o naluca ce se pierde in multimea de oameni obisnuiti, banali... cu o ultima nota, ea incheie cantecul ce ii aducea odata atat fericire... e prea tarziu... e singura si el e departe... stia de la inceput ca asa se va intampla... si-ar fi dorit sa poata pastra vara aceea pentru ei, pentru totdeauna... dar nu a fost posibil... a mai pierdut cateva secunde uitandu-se undeva, nici ea nu stia unde... si a plecat... mergand incet, cu chitara in mana si tristetea in suflet... deja se obisnuise cu regretele unei veri mult prea scurte... devenisera o parte din ea... lumina pala a felinarelor de pe strada a vegheat-o atunci... in acea seara pustie de toamna...
